Ingeri!
calcati-va pe inima si
chemati-l inapoi
mi s-a chircit inchipuirea intr-o
aschie sarita dintr-un
varf de ac
mosorul lui dantuieste schizofrenic si
pe unde se desira
taie in carne vie
scriind
batai de joc
pe fruntea mea, acum ca
deja mi-a scrijelit pericardul tot
de l-a facut sita si navod
incat trag nemernici la mine,
goi,
salivand, ranjind...
cu ochii inchisi
Ingeri!!
nu ma mai stiu tine de
marginea cojii mele de nuca
de care atarnam pana
acum o saptamana cu
ultimele doua puteri
una tacuta ca o carte cu vise,
semn,
alta calda ca un val calm din larg,
inteles...
Ingeri!!!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu