M-am oprit sa plang in
lume
si-au tipat cum i-as fi ars
sa plang in pietre
daca voi!
si-ardeau acelea
valvatai de-un lat de crupa
de centaur
dar m-am dus
eram sleita
trebuia sa-mi sprijin palma
de ceva
las podul dreptei istovit in stanca
arde dorul si
se stinge tancul tot
dar mie inca imi ramane jale
m-asez cu spatele la ei
cu inca-greutatea
si ii aud cum se intind in lanturi
si-si insangereaza coltii si gingiile in
zalele ce scapara insa nu-i scapa
Ei cred c-am nestemata in brate
...si-au dreptate!!!...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu